HomeSistemul electoral actual din Romania

Sistemul electoral actual din Romania

Sistemul electoral actual din România

Se votează candidati, nu partide în fiecare colegii uninominale. Intră în Parlament  partidele care obțin la nivel național, minim 5% din voturi. Câștigătorii se desemnează în felul următor:

  • mai întâi, se determină numărul total de locuri la care are dreptul fiecare partid în fiecare județ, în baza votului obținut

  • apoi, se realizează o listă ordonată descrescător (în funcție de voturi)  cu toți candidații, pentru a determina care din candidații fiecărui partid primesc mandat
  • în ordonarea pe lista națională, nu se ține cont de partidul pe care îl reprezintă sau locul unde au candidat (colegiul, județul)
  • se verifică dacă există candidați care au obținut majoritatea voturilor în colegiile lor. Dacă există, acești candidați obțin mandat. Mandatul obținut se scade din numărul total de locuri la care are dreptul partidul candidatului
  • mandatele ramase se atribuie candidaților în ordinea listei, dacă aceștia îndeplinesc două condiții: a) partidul lor mai are dreptul la mandate (fiecare mandat se scade din totalul de mandate la care partidul are dreptul); b) colegiul în care au candidat nu a fost deja câștigat de altcineva
  • dacă una din condiții nu e îndeplinită se trece la următoarea poziție pe listă, până când toate locurile sunt ocupate

Un exemplu de alocare a locurilor pe candidați DOAR într-un judet:
Avem 3 colegii și 3 partide A,B,C, care propun candidați. În acest județ, A trebuie să primească 2 locuri, B1 loc și C0 locuri.


Colegiile

Partidul A

Partidul B

Partidul C

1

A1: 1000

B1: 2100

C1: 900

2

A2: 1500

B2: 1700

C2: 800

3

A3: 1200

B3: 1400

C3:1500


Rezultă următoarea listă descrescătoare a candidaților:


B1:2100

CÂȘTIGĂ mandat cu majoritate, astfel partidul B a obținut mandatul la care avea dreptul în acest județ

B2:1700

NU câștigă deși e pe locul I în colegiu, deoarece partidul B avea dreptul doar la un mandat și la primit candidatul B1

A2:1500

CÂȘTIGA deși  e al doilea în colegiu,întrucât A mai are mandate de primit, iar colegiul 2 nu a fost câștigat de nimeni

C3:1500

NU câștigă,partidul  C are 0 mandate de primit în județ

B3:1400

NU câștigă, partidul B nu mai are dreptul la mandate

A3:1200

CÂȘTIGĂ de pe locul III, pentru căpartidul  A mai are dreptul la un mandat în județ, iar colegiul nu fusese câștigat de altcineva.

TOATE LOCURILE DIN JUDET AU FOST ALOCATE CANDIDAȚILOR


Avantaje:
se votează candidați, nu partide; partidele primesc în general, un număr de locuri proporțional cu voturile obținute;

Dezavantaje: șansele candidatului depind de partidul pe care îl reprezintă; pot câștiga candidați de pe locurile 2,3,4 din colegii; numărul de locuri din Parlament poate crește; mărimea colegiului contează; partidele mici trec greu pragul electoral; este un sistem greu de înțeles;


 

I. Sistemul Uninominal Pur


Votați candidați individuali în colegii uninominale, iar câștigător iese candidatul cu cel mai mare numărul de voturi.

Un exemplu:
Avem 4000 de alegători și 3 candidați A,B,C. Alegătorii votează în felul următor:


Alegători

Candidatul votat

2000

A

1000

B

1000

C


A obține 2000 de voturi, iar B și C obțin câte 1000 de voturi. Câștigă A cu 2000 de voturi, având cele mai multe voturi.


Avantaje: se votează candidați, nu partide; este un sistem ușor de înțeles; câștigă doar candidatul de pe locul I

Dezavantaje: dezavantajează partidele mici; pot câștiga candidați care nu sunt sprijiniți de majoritatea alegătorilor;
 


II. Votul Alternativ

Ordonați toți candidații (sau doar pe unii) în funcție de preferințe. Câștigă candidatul care este prima preferință a cel puțin jumătate + 1 din alegători. Dacă niciun candidat nu îndeplinește această condiție, se elimină candidatul care apare de cele mai puține ori ca primă preferință a alegătorilor. Apoi, pentru alegătorii care aveau ca primă preferință candidatul eliminat, se ia în calcul a doua preferință exprimată și se verifică din nou dacă unul dintre candidații rămași este preferat de cel puțin jumătate + 1 din alegători. Procedura se repetă până se desemnează un câștigător.

Un exemplu: Avem 4000 de alegători și 3 candidați: Ion, Maria, Vasile, din care trebuie să câștige unul singur.

Ordinea în care alegătorii preferă  candidații este următoarea:


Alegători

Prima preferință

A doua preferință

A treia preferință

2000

Maria

Ion

Vasile

1500

Ion

 

 

500

Vasile

Maria

 


Pentru a câștiga, un candidat are nevoie să fie prima preferință a cel puțin 2001 alegători (jumătate plus 1 din totalul de 4000). Câștigătorul se decide astfel:


Pasul I:
Verificăm dacă unul dintre candidați este prima preferință a cel puțin 2001 alegători. Dacă există un asemenea candidat acesta câștigă. În exemplu de față,nimeni nu se află în această situație (Maria e prima preferință doar de 2000 ori, Ion de 1500, iar Vasile de 500).

Pasul II: Dacă niciun candidat nu îndeplinește condiția de la Pasul I, atunci candidatul care apare de cele mai puține ori ca primă preferință este eliminat. În exemplu de față se elimină Vasile ( deoarece e prima preferință doar pentru 500 de alegători).  Pentru alegătoriil care îl aveau ca primă preferință pe Vasile se ia în calcul a doua preferință a alor, adică Maria.

Astfel, se ajunge în situația de mai jos:


Alegători

Prima preferință

A doua preferință

A treia preferință

2000

Maria

Ion

 

1500

Ion

 

 

500

Maria

 

 


Pasul III:
Se verifică din nou daca unul dintre candidații rămași este prima preferință a cel puțin 2001 alegători. Dacă  nici acumniciun candidat nu întrunește majoritatea, pașii II și III se reiau.


Însă Maria acum este prima preferință a 2500 de alegători și câștigă mandatul.


Avantaje: câștigă candidații susținuți de o majoritate; alegătorii își pot exprima preferința pentru mai mulți candidați; candidații absolut inacceptabili pentru majoritate pierd

Dezavantaje: dezavantajează candidații partidelor mici; pot câștiga candidați care nu sunt prima preferință a majorității


III. Votul prin Aprobare

Pentru fiecare candidat puteți preciza dacă sunteți de acord sau nu ca acesta să devină deputat, cu alte cuvinte dacă îl aprobați sau nu. Puteți aproba un candidat, doi, mai mulți, pe toți sau pe niciunul. La final, deputat va deveni candidatul cu cel mai mare număr de aprobări primite de la toți alegătorii.

Un exemplu: Să presupunem că avem 4000 de alegători și 3 candidați A,B,C. Tabelul de mai jos arată candidații aprobați de fiecare dintre alegători.


Alegători

Candidat A

Candidat B

Candidat C

2000

Aprob

0

0

1000

0

Aprob

Aprob

1000

Aprob

Aprob

Aprob

Sumă aprobări  (de la toți alegătorii)

3000

2000

2000


Câștigă candidatul A cu 3000 de  aprobări în total.


Avantaje: se pot vota mai mulți candidați; câștigă candidații preferați de majoritate

Dezavantaje: nu se poate exprima ordinea preferințelor între candidații aprobați


IV. Sistemul Proporțional Pe Liste

Votați partidul, nu candidații individuali
. Parlamentarii se aleg pe liste de partid, cum s-a procedat și în România până în 2004. Procentul de locuri obținut de fiecare partid e proporțional cu voturile obținute. Pentru fiecare partid, parlamentarii individuali sunt desemnați în ordinea de pe lista propusă de partid.

Un exemplu:Avem 4000 de alegători și 3 partide care propun liste de candidați. Trebuie aleși 4 parlamentari din cele 3 liste.

Cele trei partide propun următoarele liste de candidați:


Partidul A

Partidul B

Partidul C

Candidatul A1

Candidatul B1

Candidatul C1

Candidatul A2

Candidatul B2

Candidatul C2

Candidatul A3

Candidatul B3

Candidatul C3

Candidatul A4

Candidatul B4

Candidatul C4


Cei 4000 de alegători votează în felul următor:


Alegători

Partidul votat

2000

A

1000

B

1000

C

 

A obține 2000 de voturi, iar B și C obțin câte 1000. Conform numărului de voturi, partidul A obține 2 parlamentari, iar  B și C câte unul. Prin urmare, devin parlamentari (în ordinea listei) candidații A1, A2, B1 și C1.

Avantaje: ajută partidele mici să câștige locuri; e ușor de înțeles și aplicat; numarul locurilor câștigate este proporțional cu voturile obținute de fiecare partid

Dezavantaje: se votează partidele, nu oamenii; partidele, nu alegătorii, decid persoanele din lista care devin parlamentari

Free business joomla templates